Biserica de lemn "Sf. Nicolae" Teleormanu

Biserica de lemn "Sf. Nicolae" Teleormanu, Teleorman date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.
Nume: Biserica de lemn "Sf. Nicolae" Teleormanu

Strada:

Cod postal:

Localitate: Teleormanu, Comuna Marzanesti

Judet: Teleorman

Destinatia: Biserica de lemn

Starea: medie

Regim juridic: privat

Cultul: ortodox

Parohia: Parohia Groseni

Arhiepiscopia: Episcopia Alexandriei si Teleormanului

Mitropolia: Mitropolia Munteniei si Dobrogei

Descrierea: Biserica de lemn din Teleormanu-Groseni se afla in catunul Groseni, localitatea Teleormanu din comuna Marzanesti, judetul Teleorman si poarta hramul „Sfantul Nicolae". Momentul ridicarii lacasului nu se cunoaste, insa constructia este antedatata de inscriptii din anii 1800 si 1815. Biserica din Groseni este una dintre multele biserici calatoare din zona, fiind adusa inainte de anul 1864 din catunul Harlesti, astazi cuprins in localitatea Deparati. Se remarca prin structura peretilor originali, prinsi in cuie de fier, prin stalpii sculptati de la pridvor si roata de moara asezata la intrare. Insemnarile din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce ridica valoarea lacasului. In cimitir se mai pastreaza cateva frumoase cruci de piatra de secol 19 si o clopotnita de lemn.De la vest la est, biserica este impartita in cele patru incaperi traditionale: pridvor semideschis, tinda, naos si altar. Aceasta biserica prezinta un plan intalnit mai des in Muntenia centrala, cu pronaos mai ingust decat naosul. Altarul este si el mai ingust si terminat poligonal, in cinci laturi. Trecerea dinspre tinda si naos este marcata de doi stalpi, care inlocuiesc vechiul perete plin ce a fost candva demolat. Iconostasul este secundar si are trei usi. Incaperile sunt luminate de un numar redus de ferestre, mult marite intr-o faza ulterioara. Structura originala este ridicata din barne crepate in doua si fasonate. Barnele sunt incheiate la capete in cheotori netede, in coada de randunica. Cheotorile sunt intarite ulterior, probabil de la mutarea constructiei, cu cuie lungi de fier. Barnele din perete, destul de subtiri si de aceea expuse la deformari, sunt intarite din loc in loc cu cepuri groase. Vechea structura este suprainaltata de jur imprejur, circa 60 cm. Acest element nou si slab al structurii, construit dintr-o rama de grinzi imbracata cu scanduri, a aparut odata cu inaltarea boltii interioare. Aceasta din urma este la randul ei adaptata iconostasului cu crucea inalta de pe el. Bolta are o forma simplificata, prismatica, ce se intinde din naos pana in altar. Tinda este tavanita pe sub turn. Turnul este si el secundar, si a primit forma octogonala, fiind incheiat cu un mic coif. Din punct de vedere artistic, se remarca in principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Doar trei dintre stalpii pridvorului mai pastreaza ciopliturile originale, cu o tratare decorativa minimala dar nu lipsita de efect. Intrarea nu isi mai pastreaza dimensiunile si trasaturile initiale.