1. Lista biserici
2. Biserici Calarasi
3. Biserici Plataresti

Biserica "Sf. Mucenic Mercurie" Plataresti

Biserica "Sf. Mucenic Mercurie" Plataresti, Calarasi date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Descrierea: Biserica are proportii robuste, inscriindu-se intr-o tipologie de influenta sarbeasca, apropiata, prin proportionarea si compozitia volumelor, de traditia bizantina. Dupa Nicolae Ghica-Budesti, biserica din Plataresti se inscrie intr-o serie de ctitorii care incep cu Dealu (1502) si din care mai fac parte: Bucovat (1570), Tutana (1589), Arnota (1633), Brebu (1650), Gura Motrului (1653), Clocociov. Caracterul comun al acestor biserici este pronaosul impartit in doua printr-un arc longitudinal. Cele mai multe au sau au avut doua turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus sa se fi intamplat si la Plataresti, cel putin in intentia initiala. La toate aceste biserici naosul este treflat si are turla la origine. Zidurile bisericii au o grosime de aprox. 1m, fapt ce le-a facut sa supravietuiasca diferitelor cutremure. Dimensiunile generale ale bisericii sunt 19,7m lungime si 10,2m latime la absidele naosului. Pictura interioara a bisericii dateaza din 1649, an consemnat pe un filacteriu aflat in portretul egumenului Vasile din pronaos. Pictura originala s-a pastrat insa numai in pronaos, iar in restul bisericii este realizata din nou in 1990, fiind insa de un slab nivel tehnic si artistic. Pictura din pronaos este unul dintre rarele exemple de pictura de la jumatatea sec. al XVII-lea din Tara Romaneasca. Chipurile impresioneaza prin sinceritatea si minutiozitatea observatiei. Culorile de esenta nobila se imbina armonios si scot in relief viata de care sunt insufletite personajele si compozitiile. Superioara decorurilor din Arnota si Plumbuita, pictura bisericii din Plataresti ramane un document istoric si o marturie a amurgului traditiei artistice a Tarii Romanesti. In primul cadru, pe peretii de vest si partial cei de sud si de nord, sunt infatisate chipurile in picioare ale ctitorilor: jupan Barbu, fratele domnitorului Matei Basarab, Calea, sora domnitorului, Stanca, nepoata a acestuia si copii Stanco si Valsan. Separat sunt zugraviti ispravnicii Mitrea Pitarul, fiul sau, Albu Clucerul, si egumenul Vasile. Portretul domnitorului si al doamnei Elina apareau in naos, fiind insa inlocuite cu o scena liturgica de catre un pictor grec. Deasupra intrarii spre naos este infatisat Sfantul Mucenic Mercurie pe tron incadrat de scene din timpul martiriului sau, iar in restul picturii sunt scene din sinaxarul de peste tot anul.Manastirea situata in partea de NV a comunei. Satul Plataresti este semnalat documentar la 1580 mai 14, cand era in posesiunea manastirii Tanganu. Pisania a fost scrisa de popa Gheorghe in 1643 aprilie 3. Ctitori: Matei Basarab si doamna lui Elena, ispravnic fiind Albu cluceru, iar dupa moartea lui, Mitre Pitarul in timpul egumenului Vasilie. Manastirea este ctitoria lui Matei Basarab in 1646 aprilie. Printre portretele ctitorilor sunt reprezentati Matei Basarab si doamna Elena (fresca din sec. 18 a fost repictata si in panourile respective a fost plasata o scena liturgica). Alt ctitor reprezentat in pictura din pronaos este egumenul Vasilie, urmeaza jupan Albu clucer si Mitrea pitarul tatal sau ispravnicii bisericii. In sfarsit, printre ctitori mai sunt reprezentati jupan Barbul cu jupanita lui Calia si fiul lor Vulsan siapoi jupanita Stanca si jupan Stancu. Biserica se afla intr-o incinta dreptunghiulara limitata de ziduri inalte si constructii anexa foste chilii manastiresti. Pe latura de sud se afla o poarta de acces in incinta, mascata de un tirn clopotnita pe sub arcada caruia se accede. Laturile de S,E,V, si partial cea de N cuprinde constructiile actualului ospiciu. Zidurile inconjuratoare sunt groase de cca. 60 cm, cu o inaltime de cca. 3.50m acoperite la partea superioara cu o coama de tigle. Biserica are planul in forma de trefla si are dimensiunile de 20m lungime si 8m largime in exterior. Pridvorul cu arcade pe stalpi (astazi in arcade sunt ferestre) are aproape aceiasi conformatie ca pronaosul si este acoperit cu bolti. Fatadele acestor ziduri sunt tencuite si spoite cu var. In fatada principala, arcada de mijloc, care serveste ca intrare, este mai ingusta decat celelalte doua iar in fatada laterala se afla cate o singura arcada de fiecare latura. La colturile pridvorului se formeaza astfel doua masive de zidarie mari. Arcadele sunt in semicerc si destul de largi; ele se reazema pe stalpi cu colturile iesite (stalpii la origine au fost octogonali). Pronaosul este mic, asezat in latime si boltit prin doua calote ovoidale, rezemate pe arce si console. Naosul este patrat, cu abside laterale, insa fara turla; calota pe pandantivi este sprijinita de patru arcade inalte avand fiecare doua arhivolte in retrage succesiva. Altarul prezinta la S si N cate o nisa incapatoare, amenajata in grosimea zidului, care in aceste puncte are aproape 1,50 m grosime. Infatisarea exterioara se prezinta astazi tencuita in intregime, insa sub tencuiala, in unele parti unde ea este cojita se vede zidaria de caramida, cu fasiile orizontale aferente si cu caramizile asezate in picioare doua cate doua. Cele doua registre cu firide suprapuse sunt despartite printr-un brau mic si simplu in forma de tor. Registrul inferior este format din firide driscuite, simple, duble, din caramida de format obisnuit; ele fiind tencuite nu se mai poate preciza conformatia lor. Registrul superior se compune din firide arcuite inguste si inalte, incadrate printr-un ciubuc in relief, format din caramizi rotunjite. Aceste firide sunt mai scurte in dreptul pridvorului, din cauza braului care se ridica ocolind in unghi drept. Soclul are un profil simplu. Cornisa a disparut. Turle probabil ca nu au fost la origine. Astazi pe acoperis se afla doua masive de zidarie tesite la colturi si decorate c mici arcuri in acolada care arata o epoca foarte tarzie. Se pare ca s-au adaugat candva pe acoperis niste turle false, probabil din lemn, care s-au daramat in urma, ramanand bazele lor, care sunt din zidarie de caramida tencuita. Trebuie sa mai observam ca masivul de zidarie de peste pronaos nu corespunde cu forma boltilor si incaleca peste amandoua; inca o proba ca aceste adaosuri de la partea superioara nu sunt organice, ci false si dintr-o epoca relativ recenta, poate de la sfarsitul veacului al XVIII-lea sau de la inceputul veacului al XIX-lea. Ferestrele sunt largi si chenarele lor au disparut. In registrul superior din fatade se mai vad ferestre mici ce lumineaza boltile, care sunt foarte inalte, ceea ce ar constitui un indiciu ca nu au fost nevoie de acele ferestre de la partea superioara a fatadei. Biserica are o sectiunea svelta cu inaltimi de 8.50m sub calota pridvorului si 11 m pana la linia de nastere a calotei naosului. Zidurile groase de pana la 1 m sustin bolti si arce din caramida. Pereti din caramida portanta, arce si bolti din acelasi material ca si peretii. Caramizile sunt de grosimi reduse si legate intre ele cu mortar din var hidraulic. Zidul imprejmuitor construit din caramida de dimensiuni asemanatoare celei din care este construita biserica are o grosime de cca. 60 cm si inaltimea de cca. 3.50 m fiind protejat de intemperii de o coama din tigle profilate. Sarpanta din lemn si invelitoare din tabla. Un ancadrament din piatra, frumos decorat incadreaza golul usii din peretele ce desparte pridvorul de pronaos. Biserica a fost inchinata Sf. Mucenic Mercurie a carui figura de ostas tinand sabia in mana si stand pe scaun, este asezata in mijlocul unui panou deasupra pisaniei. Panoul este marginit de un arc decorat cu un ornament vegetal din cele mai frumoase. De o parte si de alta a acestei scene centrale, apar scene de martirizare ale sfantului mucenic Mercurie. Cele din stanga infatiseaza chinurile sfantului Mercurie, cel din dreapta aducerea in fata imparatului si decapitarea sfantului. In registrele superioare gasim scene din vietile altor sfinti si di viata insasi a lui Iisus. Deasupra panoului cu Sf. Mercurie si pentru a da intrebuintare spatiului mic, zugravul a asezat bustul unui arhanghel, probabil al lui Mihai. Se remarca uciderea in temnita a sfantului Dimitrie si decapitarea sfantului Nestor, ucenicul celui de mai sus. In coltul SV, in continuarea registrului martirului Sf. Mercurie, apar Sf. Panuftie si Sf. Ignatie, pe care il sfasie doi lei. Dedesubtul acestei scene, in registrul de jos, in acelasi colt si toti binecuvantand, sunt zugraviti urmatorii sfinti: Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Antonie cel Mare, Sf. Eftimie si inca unul al carui nume este sters. Se disting mai bine cateva scene din cele doua registre de pe panpul NE p. 38 #taierea capului Sf. Pavel", care fiind cetatean roman s-a bucurat de aceasta favoare, „rastignirea lui Petru"; cu capul in jos pentru a nu se asemui cu a stapanului si invatatorului Iisus, care s-a rastignit cu capul in sus si a mers la cei de jos, in iad, iar Petru rastignit trebuia sa mearga in rai. „Decapitarea a doua mucenite" si „Ridicarea la cer a prorocului Ilie" intr-un car tras de doi cai inaripati. Alaturi prorocul Elisei primeste cojocul. In registrul de deasupra: „Cei trei tineri in cuptorul de foc", care sunt ocrotiti de ingerul Domnului, „Uciderea cu pietre a arhidiaconului Stefan", „Decapitarea a trei martiri". Scenele de deasupra acestora nu se mai disting bine. In alte doua registre de pe panoul de N apar alte scene de mucenicie: Rastignirea lui Simon, martiriul unui sfant din Alexandria, injunghierea sfantului Iacob, rastignirea Sfantului Vartolomei. In registrul superior: Rastignirea sfantului Andrei, decapitarea sfintei Vrvara, uciderea a trei sfinti, Daniil in groapa cu lei. Deasupra un numar de scene se disting destul de greu. Numai pictura din pronaos ni s-a pastrat . se pare ca restul bisericii nici n-a fost zugravit sau daca a fost, la refacerea din secolul al XVIII-lea, atunci cand s-au inlocuit chipurile ctitorilor principali, al lui Matei Basarab si al doamnei Elena, pictura veche a fost retencuita si a ramas in aceasta stare pana in zilele noastre. Ele se disting prin factura lor deosebita si prin elementele decorative care au fost scoala in aceasta vreme. Pictura a fost spalata in anul 1938. nu se cunoaste autorul.Pisania sapata in piatra amplasata deasupra intrarii ce da in pronaos: „Cu buna vrerea lui Dumnezeu ridicatu-au aceasta sfanta si dumnezeiasca manastire din temelie prea luminatul domn Io Matei Basarab voievodul si doamna lui Elena, intru lauda sfantului slavit si mare mucenic Mercurie, ca sa fie pomenit intru vecie de veacu, la rapaosul sufletelor, intru odihna dreptilor nesfarsita. Ispravnic a fost pan Albu cluceru. Dupa moartea lui fost-au tatal lui pan Matrea pitaru; igumen Vasilie; mesita aprilie 3 vlet 7154. Pisal Popa Gheorghe". In pronaos, pe o piatra de mormant scris:"Aicea zace trupul celui de buna ruda si prea infrumusetat si intre toata mandria rasfatat si de multa lume si de oameni privit, a robului lui Dumnezeu pan Albu clucer, sna (fiul) Mitrei (pitar). Pristavitu-s-au in anii 7153 (1645) luna lui maiu 20 dne (zile)". In pronaos, pe zidul de sud o inscriptie pe o filactera spune: „Cu mila lui Dumnezeu si cu ajutorul (sic)lui svetu". Pe peretele de vest: „(sic) Mercurie facut-am aceasta via dein temelie sa fie de pomana titorelor si mie in zilele prea bunului luminatului domnu Matei Basarab voevod. Dec marogu fratilora (sic) se o lucrati se fiti frati cu mene pre pomana vleat 7157 (1649)". Pisania sapata in piatra amplasata deasupra intrarii ce da in pronaos: „Cu buna vrerea lui Dumnezeu ridicatu-au aceasta sfanta si dumnezeiasca manastire din temelie prea luminatul domn Io Matei Basarab voievodul si doamna lui Elena, intru lauda sfantului slavit si mare mucenic Mercurie, ca sa fie pomenit intru vecie de veacu, la rapaosul sufletelor, intru odihna dreptilor nesfarsita. Ispravnic a fost pan Albu cluceru. Dupa moartea lui fost-au tatal lui pan Matrea pitaru; igumen Vasilie; mesita aprilie 3 vlet 7154. Pisal Popa Gheorghe". In pronaos, pe o piatra de mormant scris:"Aicea zace trupul celui de buna ruda si prea infrumusetat si intre toata mandria rasfatat si de multa lume si de oameni privit, a robului lui Dumnezeu pan Albu clucer, sna (fiul) Mitrei (pitar). Pristavitu-s-au in anii 7153 (1645) luna lui maiu 20 dne (zile)". In pronaos, pe zidul de sud o inscriptie pe o filactera spune: „Cu mila lui Dumnezeu si cu ajutorul (sic)lui svetu". Pe peretele de vest: „(sic) Mercurie facut-am aceasta via dein temelie sa fie de pomana titorelor si mie in zilele prea bunului luminatului domnu Matei Basarab voevod. Dec marogu fratilora (sic) se o lucrati se fiti frati cu mene pre pomana vleat 7157 (1649)".Biserica pastreaza in mare parte forma originala, dar credem ca nu ar fi avut turle, ca pridvorul nu era inchis si ca exteriorul bisericii era lasat aparent si nu tencuit asa cum se prezinta astazi. In secolul al XVIII-lea s-au facut cateva reparatii la pictura.