1. Lista biserici
2. Biserici Valcea
3. Biserici Olteanca (Glavile)

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" Olteanca (Glavile)

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" Olteanca (Glavile), Valcea date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Descrierea: Biserica de lemn din Olteanca-Sanculesti are hramul „Sfantul Paraschiva" si a fost construita in anii 1782. Se remarca prin structura bine pastrata, prin sculptura frumoasa de la intrare si funia mediana. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietala din altar si tabloul ctitorilor din tinda se disting prin calitate si colorit. Biserica este inconjurata si integrata intr-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. O veche pisanie, transmisa de cercetatorul Ioan Popescu-Cilieni, retinea urmatoarele date si fapte: „Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, ce sa praznuieste hramul Cuvio[a]sei Paraschivei s-au facut la l[ea]t 7290, de Tudosiie i de Parvul Sanculescu si alti [e]noriasi ...".[1] Anul erei bizantine 7290 se traduce prin anii 1781-1782 ai erei noastre. Pisania moderna, pictata pe fruntarul de deasupra intrarii in pridvor, are urmatorul text: „Aceasta sfanta biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva sau ridicat din temelie de locuitorii acestui sat si s-a sfintit la anul 1785 de la Cristos. Suferind stricaciuni din cauza timpului, s-a reparat complect la anul 1864, cand s-a sfintit a doua oara. Suferind iarasi stricaciuni din cauza vechimei si fiind inchisa de pe la anul 1910, s-a reparat de enoriasii acestei comune si cei din imprejurimi. S-a redeschis pentru slujba la 4 februarie 1934 de la Cristos.". Pisania noua surprinde, in afara de momentul de inceput, putin diferit, doua renovari semnificative, la 1864 si 1934. Barnele din peretii bisericii sunt numerotate, indicand o mutare a bisericii in locul actual. Sugestiv in acest sens este tabloul ctitorilor din tinda, unde donatorii ofera atat macheta bisericii, a unei clopotnite sau a unei satre de pomeni separate, cat si un dreptunghi sub ele, care semnifica terenul cimitirului. Momentul relocalizarii bisericii nu este datat dar se poate presupune anul 1864, de cand dateaza foarte probabil si pictura murala interioara. O insemnare langa o fereastra din naos surprinde momentul electrificarii lacasului: „Aceasta lumina s-au bagat cu ajutorul lui Dumnezeu si a lui Popa Nicolae cu sotia lui Maria, cu fii si nepotii. Au mai Contribuit Tosu Andrei cu sotia sa Parghita cu copii si nepoti si Nita Nicolae cu sotia lui Vica Elisa cu copii si nepoti, Lazar Ilie cu sotia lui Elena, copii si nepoti, si Tosu cu familia Constantin in anul 1997". Structura originala a bisericii se pastreaza in bune conditii. Sta pe o fundatie de caramida, si este acoperita cu un acoperis unic de sita. Butea este ridicata din barne fatuite din barda, incheiate cu cheotori netede, bisericesti, in coada de randunica. Turnul este ridicat scurt peste tinda, foarte probabil intr-o etapa ulterioara. Planul constructiei se desfasoara de la vest la est si este impartit intre pridvor, tinda, naos si altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase in relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin inca un portal in naos sau biserica barbatilor. Aceasta este cea mai incapatoare dintre incaperi, acoperita cu o bolta de lemn. Trecerea spre altarul ingust, terminat in cinci laturi, se face prin trei usi. Si altarul este acoperit de o bolta propie. Altarul a fost in intregime pictat, odata cu tabloul ctitorilor din tinda, probabil in 1864.