Biserica de lemn "Sf. Maria" Letca

Biserica de lemn "Sf. Maria" Letca, Salaj date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Nume: Biserica de lemn "Sf. Maria" Letca

Strada: 210

Cod postal: 4683

Localitate: Letca, Comuna Letca

Judet: Salaj

Destinatia: Biserica de lemn

Starea: medie

Regim juridic: privat

Cultul: ortodox

Parohia: Parohia "Sf. Arhangheli" Letca Din Sus

Protopiatul: Protopopiatul Ortodox roman Zalau si Jibou

Arhiepiscopia: Episcopia Oradea

Mitropolia: Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

Descrierea: Biserica de lemn Sf. Maria din Letca, se afla in localitatea omonima din judetul Salaj si dateaza din anul 1665, an inscris in dreapta portalului de intrare. Aceasta biserica este cunoscuta si sub numele de "Biserica iobagilor", ceea ce indica o impartire anterioara a comunitatii dupa statutul social, distinctie intalnita in mai multe asezari din nordul Transilvaniei. Inscriptia in chirilice de deasupra intrarii: "Aceasta sf(a)nta beseareca ou facut Iacob Ionasc si cu popa Vasiiu in ani Domnului 1665 mt (luna) mar(tie) 11 dn (zile)", surprinde momentul final, cel al consacrarii constructiei. Biserica a fost pictata pe interior in jurul anilor 1806 - 1807, anii precizati de literatura de specialitate. Istoricul de arta Marius Porumb aminteste despre inscriptia citita de Nicolae Iorga la inceputul secolului XX: "Acias(t)a beserica s-au zugravit... si s-au scris de...Pricop Zugravu, leat 1806". Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluias zugrav si pictarea iconostasului si a usilor imparatesti. Pe acestea din urma se poate citi inscriptia: "Aceste zvere le au platit robul lui Dumnezeu Fericean Nechita". Mica biserica de lemn se remarca prin planul simplu, dreptunghiular, cu absida altarului spre rasarit, nedecrosata, poligonala cu trei laturi. Intrarea in biserica se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotnita coboara pana in pronaos, asezandu-se pe langa peretii acestuia. Tot din pronaos se poate ajunge in podul bisericii prin intermediul unei scari scobite din trunchiul unui copac. Acelasi timp de scara mai poate fi intalnit si la biserica de lemn din Notig. Trecerea din pronaos spre naos se face prin intermediul unei usi ce avea atat ancadramentul cat si foaia, candva frumos decorata cu pictura. Deasupra intrarii in naos este prezentata scena Schimbarii la fata. De remarcat faptul ca peretele despartitor dintre naos si pronaos este compact, nefiind practicate in acesta orificii pentru audierea slujbei de catre cei aflati in pronaos. Naosul este acoperit cu o bolta semicilindrica. In aceasta incapere programul iconografic este dominat de scene din viata domnului nostru Isus Hristos. Patimile Mantuitorului ocupa zona mediana a inaltimii naosului. Pe timpanul de vest, cu care se incheie bolta naosului, sunt prezentate o serie de scene descrise in Vechiul Testament, scene cum ar fi Facerea lui Adam, Ispitirea lui Adam si Eva de catre diavol sau Izgonirea lui Adam si Eva din Rai. O imagine mai putin intalnita, ce face trimitere la textul Apocalipsei, se afla reprezentata la iesirea din naos spre pronaos. Un balaur, rosu, cu sapte capete cu coarne, cu labe cu ghiare si coada foarte lunga este incalecat de un personaj ce are in fiecare mana cate un obiect: o sabie in dreapta, iar in cea stanga un potir. Dupa coada cea lunga a balaurului sunt reprezentate stele albastre si rosii. Invatatura sfintilor parinti ai Bisericii, cu privire la aceast episod din Sfanta Scriptura ne spune: "In aceasta aratare a balaurului nu se poate vedea altceva decat sarpele cel din vechime, numit diavolul sau satana...Culoarea rosie inchipuie cruzimea sa cea insetata de sange; cele sapte capete inchipuie viclenia sa cea mare, ca fiind potrivnica celor sapte duhuri ale lui Dumnezeu - darurile Sfantului Duh; cele zece coarne sunt taria si puterea lui ce sunt indreptate impotriva celor zece porunci ale Legii lui Dumnezeu. Prin aceste stele pe care diavolul le trage in caderea sa dupa sine, talcuitorii inteleg pe ingerii cei cazuti sau pe demoni...". Imaginea, in care personajul incaleca balaurul, este in fond inca o reprezentare a luptei dintre bine si rau, castig de cauza avand din cele din urma binele. Diavolul, reprezentat ca balaur este incalecat, deci controlat - sub stapanirea personajului feminin ce tine in maini obiecte ce fac trimitere la putere, dreptate (sabia) si credinta, Isus Hristos (potirul). Trecerea din naos in absida altarului se face prin cele doua spatii si anume usile imparatesti, respectiv usile diaconesti. Absida altarului, este acoperita de o bolta de forma unui semitrunchi de con. Peretii absidei, decorati si acestia cu pictura, au suferit din cauza intemperiilor. Cu toate acestea se pot distinge chipurile unor sfinti ierarhi ai bisericii, printre acestia amintind pe Sfantul Grigore Teologul.