Biserica "Sf. Apostol Andrei" Fundeni

Biserica "Sf. Apostol Andrei" Fundeni, Calarasi date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Nume: Biserica "Sf. Apostol Andrei" Fundeni

Strada:

Cod postal:

Localitate: Fundeni, Comuna Fundeni

Judet: Calarasi

Destinatia: Biserica

Regim juridic: privat

Cultul: ortodox

Parohia: Parohia Frunzanesti Fundeni

Protopiatul: Protoieria Oltenita

Arhiepiscopia: Episcopia Sloboziei si Calarasilor

Mitropolia: Mitropolia Munteniei si Dobrogei

Descrierea: Vechiul sat Frunzanesti care cuprindea si catunul Frunzanesti (astazi comuna) apare atestat in documente in 1624 august 29. in acest document se arata ca Fundenii erau pe apa Pasarea. In catagrafia Eparhiei Ungrovlahiei in anul 1810 p. 82 â€žsatul Frunzanesti apare sub numele de Frujnesti". Obiectivul este situat in partea de SE a satului. Ansamblul format din doua incinte, una mai mare cuprinde casele Dudestilor, iar a doua, mai mica ca dimensiuni are in centru biserica Sf. Apostol Andrei. Ctitor: Biv vel logofatul Radu Dudescu si fiul sau biv vel spatarul Constantin Dudescu. In 1732 a fost cladita biserica Sf. Andrei de catre Radu Dudescu biv vel logofat si fiul sau, Constantin Dudescu biv vel spatar impreuna cu casele boieresti din care se mai pastreaza astazi beciurile si zidurile imprejmuitoare incintei. Cu prilejul vizitei facute la 1746 iunie mitropolitul Neofit I preciza ca vornicul Constantin Dudescu a construit casele care â€žsunt foarte incapatoare cu o curte ingradita cu zid de caramida". â€žAre si o biserica de piatra cladita tot de el cu hramul Sf. Andrei si aceasta biserica se afla in afara curtii conacului pentru aceasta s-au cheltuit aproape 50 pungi de galbeni". Pisania prinsa in friza portalului de piatra ce incadreaza intrarea in pronaos: â€žaceasta sfanta biserica a Sfantului Apostol Andrei a fost zidita din temelie de raposatul si pururi pomenitul dumnealui Radu Dudescu biv vel logofat, inaltare laude, iar usa, ferestrele, pardoseala si altele care, intr-insa se vad, de dumnealui Constantin Dudescu biv vel spatar, fiul dumisale, facut sa fie intru slava marelui Dumnezeu si al sfantului si intru bine pomenirea parintilor si ai mosilor dumnealui la leat 1732". Biserica se afla intr-o incinta dreptunghiulara, ca si curtea mare a caselor Dudestilor, cu ziduri de caramida. Incinta are o suprafata de 2067mp cu laturile de 39 x 53m. Pe latura de vest se afla o poarta de acces din aleea exterioara iar pe latura de N poarta de legatura cu incinta mare si care este in prezent astupata cu zidarie. Zidurile inalte de cca. 2.5m sunt solidarizate cu contraforti din caramida si sprijina pe fundatii tot din caramida legata cu mortar de var hidraulic. Poarta de acces in incinta bisericii este cladita din zidarie si are dimensiunile de 3.05 x 1.85m in plan si 3.70m inaltime cu 4 pilastrii dreptunghiulari si cu un arc in plin cintru, subliniat prin retrageri pe cele 2 fatade. Biserica cu o lungime de 26m si o latime de 7.5m are pridvor cu 5 arce pe coloane rotunde de zidarie, un pronaos despartit de naos prin doua coloane rotunde, un naos cu doua abside semicirculare si altarul alungit, terminat cu o absida semicirculara si cu cele 2 nise laterale. Biserica are un plan treflat alungit, o sectiune zvealta cu inaltimi de 10m sub calota pridvorului si 15.70m sub turla naosului. Pridvorul este inchis cu panouri de zidarie cu care s-au infundat arcele in plin cintru si boltit cu 2 semicilindrii la intersectia carora se inalta o calota sferica. Naosul are arce dublouri care determina in plan un patrat pe care se ridica o bolta in calota sferica. Spatiul de vest al naosului, determinat de cele doua coloane si de patru pilastrii de pe peretii laterali, este acoperit cu o bolta semicilindrica. Cele doua turle imbracate in tabla au folosit ca model de decoratii, decoratia exterioara cu arce si colonete din zidarie, frecvente la bisericile din Tara Romaneasca, la inceputul sec. XVIII. La exterior, fatadele bisericii sunt impartite in registre orizontale. Peste un soclu puternic profilat, primul registru este decorat cu panouri dreptunghiulare limitate de ciubuce in caramida tencuite. Intre braul central si cornisa de sub invelitoare se insira panouri in forma de ocnite, din ciubuce corespunzand celor din registrul inferior. Absidele naosului si cea a altarului sunt acoperite cu semicalote sferice. Pe arcele dublouri din centrul naosului se ridica baza de caramida a turlei de tabla pe schelet de lemn, care probabil a fost adaugata, ca si cea asemanatoare de peste pridvor. Zidurile groase pana la 1.50m sustin bolti si arce din caramida, iar in peretele de N se ascunde o scara ce urca la clopotnita. Pereti din caramida portanta cu arce si bolti tot din caramida. Pardoseala din dale de piatra si bazalt artificial. Scheletul de rezistenta al turlelor bisericii este din lemn protejat la exterior cu tabla zincata. Zidul imprejmuitor construit din caramida de epoca, legata cu mortar de var hidraulic, in care abunda nisipul margaritar, are o grosime de 0.50m si inaltime de 2.50m. zidul este intarit la intervale de cca. 5,00m cu contraforti din caramida. Sarpanta este din lemn iar invelitoarea este din tabla. Ancadramente din piatra la usa si ferestre. Elemente decorative cele mai valoroase ale acestei biserici sunt: Portalul de piatra dintre pridvor si pronaos si ancadramentele de piatra ale ferestrelor. Portalul de 1.90m latime si 3.65m inaltime cu golul usii de 1.02m x 2.17m este bogat decorat si aminteste si de portalul bisericii Coltea din Bucuresti (2 pilastrii cu capiteluri compozite care marcheaza intrarea, au caneluri rasucite, piedestale aproape patrate cu cate un cap de leu in relief si o inlantuire de ghirlande la partea superioara in care sunt prinsi doi lei heraldici, o pasare tinand o sfera in ghiare, un personaj cu balanta in echilibru reprezentand justitia si un vultur de blazon cu 2 capete, tinand un sceptru si o sabie. In coltul de NV al pronaosului, langa usa scarii ce urca la pod exista inzidit in pereti si pardoseala un vas de piatra pentru varsarea apelor de la botez (colimvitra) cu sculptura unei embleme voievodale. Panoul si pisania, amplasat in locul frizei este incununat de un brau cu o bogata decoratie florala. Ancadramentele de piatra ale ferestrelor au ca si portalul amintit o trefla si sunt prevazute pe trei laturi cu baghete adancite. Pictura interioara in fresca este cea originara. (sec. XVIII). Este in tempera de o valoare artistica scazuta si de o proeminenta mai recenta. Biserica pastreaza in mare parte forma originala, aducandu-se totusi modificari (probabil in anul 1899) la pridvor ale caror goluri de arce au fost zidite si la turlele de deasupra naosului si pridvorului care de asemenea nu par a fi originale, construite dintr-un schelet de lemn captusit cu sipci la interior si tabla la exterior â€“ turla de pe naos este tencuita si pictata in aceeasi maniera ca si restul bisericii. Imprejmuirea, din zidarie de caramida se pastreaza in forma ei originala. Tabloul votiv arata ca biserica avea o singura turla peste pronaos. Constructia turlei peste pridvor (baza este de data mai recenta, dupa cum rezulta din formatul caramizii). Ancadramentele ferestrelor au la baza (glaf) incastrat in profil sculptat provenind de la o cornisa, la fel grilele sunt de la o reparatie recenta, in pietrele chenarelor se vad gaurile de prindere ale vechilor grile.