1. Lista biserici
2. Biserici Ilfov
3. Biserici Cernica

Manastirea "Schimbarea la fata, Sf. Gheorghe si Nicolae" Cernica

Manastirea "Schimbarea la fata, Sf. Gheorghe si Nicolae" Cernica, Ilfov date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Descrierea: Intemeiata la putini ani dupa Mihai Viteazul, manastirea este atestata documentar la 1608 prin hrisovul domnesc al lui Radu Voda Serban. In acel an, Vornicul Cernica Stirbei construia o biserica din lemn cu hramul „Sfantului Nicolae" refacand un vechi schit, il inzestreaza cu pamanturi, paduri si sate, spre vesnica pomenire a numelui si a neamului sau. Asezarea s-a dezvoltat de la mica obste de calugari, de pe ostrovul „Sf. Nicolae", ajungand la complexul manastiresc de astazi care se intinde si pe ostrovul „Sf. Gheorghe". Cercetari arheologice mai recente au demonstrat ca el isi stabilea ctitoria pe locul unei asezari monahale mai vechi, pierduta aici, in desisurile codrilor Colentinei. Denumita la inceput Gradistea Florestilor, ea si-a schimbat cu vremea numele, adoptandu-l pe acela al intemeietorului sau, nume pe care il pastreaza si astazi. Dupa 1608, anul 1781 este al doilea moment istoric important prin venirea ca staret al manastirii a parintelui arhimandrit Gheorghe, unul dintre ucenicii Sfantului Paisie de la Neamt. Acesta reface obstea de monahi care se risipise din pricina razboaielor si a ciumei si ridica din ruina biserica si tot ce inseamna mostenire materiala. Viata monahala de la Cernica primeste astfel un nou avant. Pe ostrovul Sf. Nicolae, vechea biserica cu hramul „Sf. Nicolae" a vornicului Cernica Stirbei a fost adaptata nevoilor crescande ale comunitatii calugaresti, de catre staretii care s-au succedat. Actuala biserica construita dupa cutremurul din 1802, de catre staretul Timotei, a fost terminata in anul 1815, in timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea. In forma initiala avea 8 turle si un pridvor deschis, pictura interioara fiind realizata de zugravul Fotache, unul dintre ultimii mesteri ai picturii medievale. Dupa cutremurul din 1838 si 1840 care au afectat-o foarte grav a fost refacuta in mai multe randuri, ultima mare restaurare din 1965-1967 s-a facut prin grija patriarhului Iustinian. Manastirea a cunoscut, datorita staretului Gheorghe, in timpul domniei lui Nicolae Mavrogheni, domn fanariot cultivat, o intensa viata culturala. Aici erau copisti de manuscrise si zugravi care au pictat numeroase biserici din tara. O a doua biserica din ostrovul Sf. Nicolae este biserica „Sf. Lazar", fiind opera staretului Gheorghe din anul 1804. De dimensiuni reduse, cu o decoratiune exterioara bogata, piatra sculptata, cu interiorul pictat de I. Keber si Frujinescu (iconostasul), biserica „Sf. Lazar" reprezinta o adevarata bijuterie, asimetrica, zvelta, plan trilobat, 2 coloane la intrare si scara pe stanga. Este biserica de cimitir, in partea de jos (demisol) se afla camera mormintelor. Considerat cel mai reprezentativ om al timpului Sf. Ierarh Calinic a fost staret al manastirii Cernica intre anii 1818 si 1850. A fost preocupat in permanenta de zidirea sau de refacerea unor lacasuri de inchinare de spitale, scoli si case pentru orfani. Inca din primii ani de staretie s-a ocupat de zugravirea bisericii „Sfantul Nicolae" din incinta manastirii. In vremea sa au fost ridicate pe ostrovul Sf. Gheorghe (numit asa dupa numele staretului Gheorghe) zidurile imprejmuitoare, cu o arhitectura tipica zonelor de campie, biserica „Sf. Gheorghe", cladirea staretiei si aproape toate casele si chiliile, iar pentru ingrijirea calugarilor bolnavi s-a construit o bolnita. Iubitor de cultura, Calinic a pus bazele unei valoroase biblioteci si a deschis aici o scoala de pictura bisericeasca. Cei 32 de ani de staretie la Cernica constituie o perioada de neincetate stradanii pentru ridicarea vietii calugaresti de acolo, pentru buna indrumare a vietuitorilor, pentru inzestrarea manastirii cu noi lacasuri de inchinare si chilii pentru scolarizarea tinerilor. A intemeiat mai multe ateliere in care monahii isi pregateau singuri cele trebuitoare pentru imbracaminte (rase, potcapuri etc.). Cei stiutori de carte se ocupau cu copierea de manuscrise, mai ales din scrierile Sfintilor Parinti si ale marilor indrumatori ai vietii calugaresti. Obstea monahala crestea mereu. Daca in 1838 erau 300 de calugari, in 1850 numarul lor ajunsese la 350. Dintre ei s-au ridicat multe personalitati ale vietii bisericesti: arhiereul Ioanichie Stratonichias, originar din Transilvania, retras spre sfarsitul vietii la Cernica, protosinghelul Naum Ramniceanu, un cunoscut cronicar, arhimandritul Veniamin Catulescu, profesor de Religie la Colegiul „Sf. Sava" din Bucuresti, Pimen, fost egumen la Tismana, Anastasie Baldovin, ucenicul si biograful lui Calinic, Nicandru, urmasul sau in staretie si altii. Staretul Calinic era un bun indrumator al credinciosilor care veneau la manastire; era cunoscut atat pentru rugaciunile sale tamaduitoare, cat si pentru faptele sale de milostenie. Timp de cateva luni, in 1821 a hranit in manastire un mare numar de locuitori din Bucuresti si din imprejurimi, refugiati la Cernica de frica turcilor. Inaltata intre anii 1831-1832, biserica cu hramul „Sf. Gheorghe" este ctitoria Sfantului Calinic si arhiereului Ioanichie Stratonichias. Fiind distrusa la scurt timp de cutremurul din 1838 staretul a inceput rezidirea ei, terminand-o in 1842 sub domnia lui Alexandru Ghica. A fost restaurata impreuna cu tot ansamblul manastiresc intre anii 1965-1967 de Patriarhul Iustinian. Pictura din interiorul bisericii este realizata de zugravului Adam. In pronaos se afla pictate portretele in ulei ale ctitorilor Calinic si Ioanichie Stratonichias, opera pictorului Sava Hentia. In incinta ansamblului manastiresc se mai afla un paraclis cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" zidit in anul 1790 de Dan Brasoveanul; un altul in casa staretului Gheorghe cu hramul „Intrarea in Biserica", ctitor Gheorghe arhimandritul, construit in stil athonit; paraclisul cu hramul „Sfantul Ioan Apostolul", ctitor Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, 1842; moastele Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, canonizat in 1955, praznuit pe 11 aprilie; casele memoriale ale Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica si a scriitorului Gala Galaction; muzeul de icoane, ferecaturi si broderii din sec. XVII-XIX, manuscrise, obiecte de cult din argint, tablouri, vase si relicve din ceramica etc. De remarcat este si cimitirul manastirii, rezervat la inceput monahilor, care a primit pentru odihna vesnica numerosi fruntasi ai vietii culturale, sociale, politice, boieri, ctitori si alte personalitati. Printre cei inmormantati aici se afla, mitropolitul Nifon, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, istoricul Ion Lupas, marele teolog Dumitru Staniloae, Alina Stirbei, Maria Romanoff si multe alte figuri ilustre, istorice sau duhovnicesti. Unele monumente funerare sunt opere ale unor arhitecti si sculptori de valoare ca I. Iordanescu, Carol Storck si altii. Se remarca de asemenea, cavoul Mitropolitului Nifon, din marmura alba, pictat de Gh. Tattarescu in 1875.