1. Lista biserici
2. Biserici Teleorman
3. Biserici Butesti

Biserica de lemn "Sf. Dumitru" Butesti

Biserica de lemn "Sf. Dumitru" Butesti, Teleorman date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Descrierea: Biserica de lemn din Butesti se afla in localitatea omonima, comuna Silistea, judetul Teleorman, si poarta hramul „Sfantul Dumitru". A fost ridicata in anul 7307 al erei bizantine, anii 1798-1799 ai erei noastre, si renovata in a doua jumatate a secolului 19. Se remarca prin sculpturi decorative la pridvor, intrare, prin funia care incinge biserica si cea de pe tampla iconostasului, consolele interioare. Structura de lemn originala se pastreaza in conditii bune. Biserica este datata de o inscriptie in portalul de la intrarea in biserica, mutata, dupa inaltarea usii, peste intrarea in pridvor. Ea este scrisa in chirilice si transmite laconic urmatoarele date: „L[ea]t 7307, Carstea m[e]st[er]".[1] Anul 7307 al erei bizantine corespunde anilor 1798-1799 ai erei noastre. Ca si alte biserici din zona, lacasul din Butesti a trecut prin mai multe refaceri si reparatii care i-au asigurat existenta de la o generatie la alta. Interiorul a fost inzestrat cu odoare si icoane la mijlocul secolului 19. In secolul 19 a fost probabil adaus turnul peste pridvor, a fost refacut acoperisul cu fronton spre vest si a fost imbracat interiorul in blani verticale. Largirea usii de la intrare, deschiderea unei iesiri de urgenta in altar si schimbarea invelitorii de sita cu tabla fac parte din masurile preventive in caz de incendiu, implementate in zona dupa 1930. Renovarea recenta a adus cu sine ferestre termopan, inlocuirea partiala a vechilor blani de lemn si schimbarea culorilor din vopseaua aplicata la exterior. Biserica din Butesti are dimensiuni modeste, planimetrie comuna si cateva elemente artistice care o scot in evidenta. De la vest la est, biserica este impartita in cele patru incaperi traditionale: pridvor deschis, tinda, naos si altar. Pridvorul are patru stalpi simpli, probabil secundari, si un fruntar cioplit cu un profil ornamental. Tinda si naosul sunt despartite de un perete cu usa si goluri laterale. Altarul este cel mai ingust si terminat poligonal, in cinci laturi. Iconostasul are o funie cioplita puternic in relief peste cele trei usi spre altar. Bolta interioara din naos are forma semicilindrica, in timp ce tinda este tavanita. Incaperile sunt luminate de un numar redus de ferestre, toate care sunt in functiune fiind prevazute cu termopan. Structura originala se pastreaza in mare parte si a fost ridicata din barne de stejar, fasonate din lemne crepate in doua. Barnele au fost incheiate la colturi in cheotori netede, bisericesti, in coada de randunica. Barnele sunt intarite pe verticala cu cepuri, pentru a opri deformarile in perete.