Biserica "Sf. Nicolae" Balteni

Biserica "Sf. Nicolae" Balteni, Ilfov date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Nume: Biserica "Sf. Nicolae" Balteni

Strada:

Cod postal: 077151

Localitate: Balteni, Comuna Peris

Judet: Ilfov

Destinatia: Biserica

Starea: necesita reparatii

Regim juridic: privat

Cultul: ortodox

Parohia: Parohia Balteni-Cocioc

Protopiatul: Protoieria Ilfov Nord

Arhiepiscopia: Arhiepiscopia Bucurestilor

Mitropolia: Mitropolia Munteniei si Dobrogei

Descrierea: Biserica "Sf. Nicolae" a fostului schit Balteni, spune legenda, a fost ridicata la sfarsitul sec. XVI in urma unui vis pe care l-a avut in acest loc voievodul Radu Negru, inaintea unei lupte cu tatarii. Ea avea sa serveasca drept fortareata, adapost si loc de rugaciune. Locul manastirii era in acea vreme ca si o insula care avea sa impiedice atacurile inamicului, stejarii seculari ai codrilor Vlasiei constituind un zid de neinvins. Arsa si pustiita de tatari in timpul domniei lui Simion Movila (1600-1602), biserica a fost refacuta "de in temei", ne spune o inscriptie prinsa deasupra usii pronaosului, in 1626 de vornicului Hrizea Coconu stapanul satului Balteni, in timpul domniei lui Radu Mihnea Voievod. Biserica, inalta si zvelta, este din caramida, nepictata, cu acoperis din sindrila. Zidurile, sprijinite de contraforti masivi, au o grosime de 80 cm, dandu-i aspectul de adevarata cetate. Naosul si pronaosul sunt despartite de un zid iar catapeteasma din anul 1800 este din lemn, pictata si intarita cu grinzi din stejar. Biserica cu plan trilobat, are un pridvor deschis, cu arcade de caramida sprijinite pe stalpi fasonati, care invaluie pronaosul pe trei sferturi din inaltimea sa. Forma deosebita si modul de constructie al pridvorului fac ca aceasta biserica sa nu se incadreze in nici un tipar, fiind unicat pe aceste meleaguri. Arhitectura deosebita, turla de deasupra pronaosului, scara de acces spre aceasta, zidaria in caramida aparenta, forma si materialul invelitorii confera acestei biserici o valoare deosebita. Biserica monumentala inalta, cu arcade. Nu e pictata. Prevazuta cu pridvor exterior si contraforti; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid intre naos si pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictata si intarita cu grinzi din stejar. Se afla pe amplasamentul vechii manastiri Balteni. Biserica cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului schit Balteni se afla in satul Balteni, com. Peris, judetul Ilfov. Este asezata la limita de est a localitatii mentionate, pe marginea terasei unui promontoriu. Spre est o panta abrupta de cca. l5 m, iar spre sud si nord-est pante line de cca. 30 m despart biserica de apele lacului Scrovistea (Balteni), liman fluviatil al Ialomitei. Pisania, asezata deasupra usii de acces in pronaos, mentioneaza atat anul construirii cat si ctitorul: "+Acest sf[a]nt si dumnezeescu hramu al sfantului mare arhiereu Nicolae, zidit-o-am de in temeiu eu, robul lui H[risto]s Hrizea Mare-Dvornic; den cat m'au dat Dumnezeu cheltuii, si, ajutandu Dumnezeu, radicat-am aceasta sfanta ruga in slava si lauda lui Dumnezeu celui slavit in Troita si in numele marelui Sfantului Nicolae, facatoriu de ciude, si se-au inceput in zilele lumina[tului] Domn Io Alexandru fecior Radului...; 1626". In dreapta usii de acces in pronaos o alta inscriptie, pictata, mentioneaza, de asemenea, numele ctitorului si perioada construirii: "Pis Stoica, mesterul ca sa stii de candu am facut jetulu la sf[a]nta si dumnezeiasca [biserica], si au fostu parintele ...., egumen, si au fost [ctitor] Hriza Vornicul si Dumitra[na], in zilele [lui Alexandru Voda]". Surse de arhiva, citate de literatura de specialitate, atesta existenta, in acest loc, a unei manastiri anterioare constructiei lui Hrizea. Un document din 1628, mai 16, mentioneaza ca in primii ani ai secolului XVII, manastirea apartinea maicii Anghelina, fata maicii Catilina, fiica a Badii vornicul de la Magurele, din neamul boierilor din Cojesti si ca fusese arsa de turci si se pustiise in timpul domniei lui Simeon Voievod, maica Anghelina insasi murind in aceeasi perioada: "Murind Anghelina Monahia, in timpul domniei lui Simeon Vv, si manastirea ce o avea la Balteni arzand si pustiindu-se in zilele lui Simeon Voievod...cand s-a intamplat Tarii multa rautate, de a ars si manastirea si satul". La 1642 Hrizea inchina manastirea Balteni manastirii Ivir de la Athos, prin intermediul manastirii Radu-Voda din Bucuresti, manastire la construirea careia Hrizea fusese ispravnic si unde avea sa fie ingropat: "Aceste sate si ocine..., cumparate si castigate de Hrizea Vornic din agoniseala si munca lui, din tinerete si pana la batranete, de la Radul Vv. Si de la toti domnii, pana in zilele lui Matei Vel vornic, si le-a daruit manastirii lui Baltenii, intemeiata si facuta din temelie si inchinata metoh manastirii Ivir de la Sf. Munte". Dupa 1648, documentele privitoare la schitul Balteni lipsesc pana spre mijlocul secolului XIX. In 1836 biserica a fost reparata de sateni, conform unei inscriptii aflata pe o piatra din pardoseala naosului si a fost donata tampla. La 1851 manastirea Radu-Voda a reparat biserica si a facut-o biserica de mir, avand ca preoti calugari veniti, prin rotatie, de la Radu-Voda. In 1855 polcovniceasa Stefana a pardosit lacasul cu caramida. In acelasi an este mentionat primul preot de mir adus de sateni, preotul Dumitrache; acesta a ramas putin timp aici, fiind inlocuit de parintele Nicolae care a primit un loc langa biserica, pe care a construit o casa cu caramida din ruinele schitului. Marea majoritate a satenilor (satul se afla deja pe actualul amplasament) foloseau, de asemenea, ruinele schitului ca sursa de material de constructie. In 1864 la secularizarea averilor manastiresti, biserica a devenit oficial biserica de mir. In 1885 a fost reparat acoperisul bisericii si a fost inlocuita podeaua din caramida cu una din lespezi din piatra de catre Administratia Domeniului Coroanei, fiind prima lucrare de acest gen efectuata de Domeniu. In 1944 a fost tencuita la interior de Ministerul Marinei. Intre 1957-1976 acoperisul a fost reparat de Directia Monumentelor Istorice. Descrierea bisericii Biserica din Balteni este o biserica de plan triconc, cu pronaos mai ingust decat naosul si cu pridvor pe sudul, vestul si nordul pronaosului; nu are turle, clopotnita din lemn de pe pridvor fiind ridicata, probabil, dupa daramarea clopotnitei fostului schit. Absida altarului, poligonala la exterior si semicirculara la interior, este supradezvoltata pe axa est-vest, fiind acoperita cu o semicalota si delimitata de naos printr-o arcada semicilindrica foarte lata, de fapt un segment de bolta semicilindrica. Este luminata de o fereastra in ax, dreptunghiulara si cu ambrazura interioara evazata, semicirculara la partea superioara. In peretii de nord si sud sunt doua nise simetrice, inalte pana la nivelul nasterii semicalotei, plate, semicirculare la partea superioara; nisa de pe nord are functia de proscomidiar. In dreapta nisei proscomidiei si aproximativ la acelasi nivel cu aceasta, se afla o alta nisa plata, semicirculara si care serveste pastrarii obiectelor de cult. Naosul are spatiul central acoperit cu o calota cu 2 inele de ingustare, pe pandantivi pe arcade in arc semicircular cu fetele cu caramida aparenta si pile din zidarie; arcada vestica este dezvoltata pana la dimensiunile unui segment de bolta semicilindrica. Absidele laterale, poligonale la exterior si semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de doua ferestre aflate in axele absidelor laterale si alte doua in nisele vestice; ferestrele sunt dreptunghiulare, cu ambrazuri interioare evazate, semicirculare la partea superioara si cu urme ale amplasarii anterioare a tocurilor ferestrelor; ferestre mici, similare celor din absida altarului se afla spre sud-est si sud-vest, respectiv nord-est si nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, strapuns de o deschidere in segment de cerc la partea superioara si cu ambrazura evazata. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lunga pe directia nord-sud, este acoperit cu o bolta semicilindrica transversala; este luminat de doua ferestre dreptunghiulare, pe nord si sud, cu ambrazuri interioare cu doua retrageri succesive si care se continua pana la pardoseala. Accesul in naos este inglobat intr-o nisa inalta, plata, semicirculara la partea superioara; atat partea superioara a ambrazurilor ferestrelor, cat si cea a nisei usii sunt marcate de caramizi aparente. O fereastra mica, obturata de sarpanta pridvorului, se afla in partea superioara a peretelui de sud. Pridvorul este delimitat de arcade semicirculare pe coloane si parapet inalt, din caramida. Coloanele dinspre sud si nord sunt octogonale, cu profil cu traseu rectangular adosat fetelor exterioare si cu capitel patrat, iar coloanele dinspre vest sunt cruciforme cu cate doua retrageri succesive pe fiecare latura si cu capitel, de asemenea, patrat. Pridvorul are accese dinspre nord, sud si vest, marcate de arcade mai joase si mai late decat celelalte; arcadele de sud si nord sunt semicirculare, iar cea de vest in usoara acolada. Este acoperit, spre sud si nord, de bolti cu penetratii, in consola, iar spre vest de un planseu drept, din lemn; deasupra partii de vest se afla clopotnita cu sarpanta din lemn si cu acces prin scara din lemn aflata in pridvor. Biserica si pridvorul nu au parament unitar. Usa de acces in pronaos, aflata pe fatada de vest, are ancadrament din piatra cu arcada in dubla acolada. O alta caracteristica a planului bisericii cu rapeluri in epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Balteni fiind una din putinele biserici al caror pronaos este mai ingust decat naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar, ci si modul de acoperire cu bolta semicilindrica transversala, procedeu intalnit in arhitectura medievala romaneasca numai la Caluiu (biserica din Balteni avand in comun cu aceasta biserica pridvorul si braul puternic) si la paraclisul mic al Coziei, ambele datand din ultimul sfert al secolului XVI. Tot vechiului stil apartine paramentul cu asize din caramida aparenta in alternanta cu panouri oblonge tencuite imitand piatra fatuita; ceea ce este caracteristic pentru Balteni si se adauga impresiei de "stil vechi" este lungimea mai mare a panourilor, tendinta epocii fiind aceea de a folosi panouri mai mici si mai regulate. Contrafortii sunt, de asemenea, un element rar pentru epoca. Elementul care a atras atentia in cel mai inalt grad prin raritatea sa este pridvorul pe 3 laturi, care cuprinde nu numai pronaosul ci si o parte din naos pana in dreptul absidelor laterale. La momentul construirii bisericii, fie acesta chiar si 1626, pridvorul din zid â€“ ca element constitutiv al bisericii â€“ era, inca, un element rar, un exemplu de folosire in forme mai coerente fiind la Biserica Domneasca din Targoviste (1584). Singurul pridvor pe trei laturi in arhitectura romaneasca medievala, este pridvorul bisericii manastirii Tismana, monument datat secolul XIV; celalalt "pridvor", este, in fapt, numai un portic ce face legatura (static si optic) intre pronaosul tarziu, supralargit, si restul bisericii, databila spre sfarsitul secolului XVI.