1. Lista biserici
2. Biserici Neamt
3. Biserici Agapia

Manastirea "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Agapia

Manastirea "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Agapia, Neamt date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Descrierea: La mica distanta de Tg. Neamt si la circa 7 km de DN 15 C (ramificatia se deschide in dreptul km 38.8) se afla manastirea Agapia la o altitudine de 480 m. Complexul manastiresc cuprinde de fapt 2 cladiri: Agapia veche , ridicata de Petru Schiopul in 1585 si Agapia Noua, zidita de fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavril in 1642 si refacuta de domnitorul Sutu dupa incendiul din 1821. Aceasta ultima biserica al carei stil imbina caracteristici ale stilului bizantin, este o veritabila bijuterie arhitecturala. Biserica din incinta a fost construita din piatra si caramida dupa un plan arhitectural treflat, asemanator Bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi, cu turla pe naos, de catre arhitectul Ionasc (Enache) Ctisi, Constantinopolitanul (arhitect de curte al lui Vasile Lupu), cu cheltuiala Hatmanului Gavriil (fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, Liliana, in perioada anilor 1642-1644. In anii urmatori, s-a construit zidul de incinta, cu chilii etajate si turnul clopotnita, prin portalul caruia se patrunde in manastire. Sfintirea a avut loc la 12 septembrie 1647, fiind oficiata de mitropolitul Varlaam al Moldovei, inconjurat de un mare sobor de preoti si calugari, la care a participat si domnitorul Vasile Lupu, cu toata boierimea Moldovei. Pentru ziua sfintirii, hatmanul Gavriil impreuna cu Cneaghina Liliana a comandat si a donat bisericii o evanghelie scrisa pe pergament si impodobita cu frumoase miniaturi cu portretele evanghelistilor, de catrevestitul copist Ivanco, de la Episcopia Radautilor, monah provenit de la Manastirea Putna. Ctitorii au mai daruit noului lor asezamant si o frumoasa cruce cu opt brate, sculptata in miniatura, cu cele douasprezece praznice mari de peste an, imbracata in argint aurit, filigranat. Evanghelia imbracata in ferecaturi de aur si crucea ctitoreasca, impreuna cu alte obiecte vechi si de valoare provenite de la Manastirea Agapia, se pastreaza la Muzeul de Arta, sectia Arta Medievala, din Bucuresti. Marea importanta artistica, a acestei biserici consta in aceea ca a a fost zugravita de marele pictor roman , Nicolae Grigorescu intre anii 1858-1860. Desi apartine perioadei de tinerete (inainte ca Grigorescu sa fi intrepins calatoria la Paris) pictura de la Agapia cuprinde multe elemente deosebit de valoroase care dezvaluie marele talent al pictorului. "Intrarea in Ierusalim", "Fecioara cu pruncul" "portretul Sfantului Gheorghe" cel al "Prorocului Danila" (care de fapt este un autoportret) sunt si cateva dintre cele mai valoroase creatii ale lui Grigorescu din aceasta manastire. In incinta manastirii, se afla un muzeu, care contine o serie de picturi ale lui Grigorescu, precum si unele obiecte din secolele XVI-XVII. de asemenea pot fi vazute fotografiile catorva din personaliatile marcante ale culturii romanesti, care au vizitat cu diferite ocazii manastirea Agapia. Dupa cum se cunoaste, valoarea deosebita si faima Manastirii Agapia isi are obarsia in acea minunata pictura executata in anii 1858-1861 de catre Nicolae Grigorescu. Desi avea numai 20 de ani cand a inceput sa zugraveasca interiorul bisericii de la Agapia, "Mesterul Nicu" incheie aici in mod stralucit o intreaga etapa din activitatea sa artistica, lasand posteritatii o adevarata capodopera a picturii religioase din secolul al XIX-lea. Lucrand in stil neoclasic, Nicolae Grigorescu aduce totusi o serie de elemente novatoare izvorate din propria conceptie despre arta, din realitatile locale, dar si din marile opere ale titanilor Renasterii: Rafael, Leonardo Da Vinci, Tizian etc. In icoanele din catapeteasma, dar mai ales in portretele si compozitiile murale, domina un puternic suflu de realism si de viata, de autenticitate si de miscare, pe care numai temperamentul si geniul acestui mare artist il puteau ridica pana la calitatea de atribut al valorii perene. Ingerul parasindu-l pe Tobie, inspirata din Rembrandt si pictata in partea superioara a zidului dintre pridvor si pronaos, Punerea in Mormant a Mantuitorului, executata dupa Tizian pe arcul dintre pronaos si naos, Cina cea de taina din catapeteasma, Sfanta Treime din bolta pronaosului, Ruga in Gradina Ghetsimani, Iisus ducandu-si Crucea spre Golgota, Ieremia plangand ruinele Ierusalimului sunt doar cateva dintre numeroasele zugraveli de la Agapia care uimesc prin expresivitatea lor si care apar constant in enumerarea celor mai valoroase lucrari realizate in arta noastra plastica din secolul trecut. Pe zidurile de nord si de sud ale naosului, in apropierea absidelor laterale, Nicolae Grigorescu a zugravit doua portrete de mari proportii, cele ale Sfintilor Teodor si Eustatiu, sfinti militari - unul roman si celalalt dac - simboluri vii si cu o mare forta sugestiva, ale obarsiei poporului nostru. Consideram insa ca nici o compozitie nu reuseste sa puna in evidenta geniul si gandirea artistica a lui Nicolae Grigorescu asa cum o face Intrarea Mantuitorului in Ierusalim, o scena monumentala ce domina peretele sudic al pronaosului. Este o compozitie de mari proportii la care pictorul a fost nevoit sa construiasca o arhitectura specifica scenei. Aceasta scena cu multe personaje, impresioneaza prin plasticitatea expresiilor si caracterul distins al multor personaje, precum si abundenta de lumina si transparenta mediului aerian, care-i da acestei scene un efect artistic exceptional - Ciucanu Eustochia. Pictura lui Nicolae Grigorescu constituie, fara indoiala, o nepretuita podoaba a manastirii si nu este nici o exagerare in cuvintele lui Mihail Kogalniceanu care aprecia ca ... prin bogatia compozitiei, adevarul si vivacitatea coloritului lor, tablourile de la Agapia formeaza pentru Moldova o adevarata galerie de pictura, care va atrage intotdeauna admiratia romanilor si stima strainului cunoscator care ar calatori prin acele indepartate locuri. Referindu-se la momentul sfintirii si la valoarea picturii de la Agapia, Alexandru Vlahuta scria si el: Dupa trei ani, Agapia in sarbatoare isi sfintea podoaba de care cu drept cuvant se putea mandri. Din cate biserici avem in tara nici una nu inchide o asa de aleasa comoara artistica, atata bogatie de viata cereasca, exprimata asa de frumos, asa de curat si cu atata putere... Parca nu mai este de mana omeneasca ! Asa se minunau maicile clatinand din cap. Acolo ramane un muzeu si o scoala de pictura bisericeasca. Manastirea Agapia pastreaza, in pofida zbuciumatei sale istorii, un valoros patrimoniu cultural-artistic. Broderii de o rara frumusete si numeroase covoare executate in atelierele manastirii, icoane apartinand "scolii" de la Valeni-Piatra Neamt sau realizate de Nicolae Grigorescu in timpul sederii sale la Agapia, manuscrise, carti vechi si obiecte de cult care, pe langa valoarea lor intrinseca etaleaza si deosebite calitati artistice, alcatuiesc un adevarat tezaur ce poate fi admirat in Muzeul manastirii, muzeu constituit in 1927 din initiativa profesorului si istoricului de arta I.D. Stefanescu (ginerele lui Alexandru Vlahuta), a carui arhiva si corespondenta s-a pastrat de asemenea la Agapia, aflandu-se astazi la Arhivele Statului din Piatra Neamt. Din cele 29 de lucrari originale ce poarta semnatura lui Nicolae Grigorescu se detaseaza icoana de proba pe baza careia pictorul a obtinut contractul de zugravire a manastirii, cea a Maicii Domnului, inspirata dupa Madona Sixtina a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia Iisus pe Golgota, daruita staretei Tavefta Ursache in semn de omagiu. Tot aici se pastreaza trei registre complete dintr-o catapeteasma din secolul al XVII-lea care au apartinut vechii biserici de la Agapia din Deal, o icoana din 1603 cu Iisus Pantocrator, opera a Mitropolitului Anastasie Crimca, trei icoane ce provin din prima catapeteasma a Bisericii "Sf. Voievozi" si alte sase icoane cu rame aurite, din secolul al XVIII-lea, aduse din paraclisul Manastirii Bisericani. Dintre celelalte obiecte aflate in patrimoniul manastirii retin atentia cele patru Evanghelii tiparite la Manastirea Neamt in 1821 si imbracate in superbe ferecaturi de argint aurit, Evanghelia daruita in 1813 de Patriarhul Hrisant al Ierusalimului, Panaghiarul de argint aurit din 1514 pe care Alexandru Lapusneanu l-a daruit Manastirii Pangarati si crucea imbracata in argint aurit, cu o bucata din sfantul Lemn al Crucii Mantuitorului, daruita in secolul trecut de Patriarhul Chiril al Ierusalimului. O lucrare foarte veche si de mare valoare artistica este icoana Maicii Domnului aflata in strana din biserica mare, considerata a face parte din categoria celebrelor icoane de la manastirea Bistrita si Neamt. Dupa cat se cunoaste, aceasta icoana ar fi fost daruita Manastirii Boistea de catre ctitorul acesteia, ieromonahul Macarie Bou, catre sfarsitul secolului al XIV-lea. La inceputul veacului al XVII-lea, cand Manastirea Boistea se desfiinteaza, icoana este adusa la Manastirea Topolita si de aici la Manastirea Garcina, in timpul domniei lui Ieremia Movila. In 1803, cand calugaritele de la Garcina au venit la Agapia, printre bunurile transferate aici s-a numarat si icoana Maicii Domnului, dovada a valorii ei deosebite. Icoana a fost repictata in secolul al XVI-lea, dar dupa 1970 ea a fost restaurata, aducandu-se la lumina vechea pictura care, ...este de o monumentalitate remarcabila, amintind maretia si eleganta unui monument de arhitectura bizantina - Zidaru Gheorghe. Greu de spus cat adevar este in traditia care afirma ca este o icoana de procesiune din secolul al VII-lea, fiind purtata pe zidurile Constantinopolului cand acesta a fost asediat de persi in 626, dar ceea ce este sigur este faptul ca lucrarea apartine epocii de aur a artei bizantine si constituie o piesa de mare valoare artistica si istorica. Manastirea Agapia a fost ridicata la jumatatea sec. XVII, pe locul unei biserici de piatra sI are incastrate pisanii vechi. Are 3 biserici vechi sI o cladire noua. In 2003 a avut loc o interventie capitala asupra complexului monahal.