1. Lista biserici
2. Biserici Botosani
3. Biserici Agafton

Manastirea "Pogorarea Sf. Duh, Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Agafton

Manastirea "Pogorarea Sf. Duh, Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Agafton, Botosani date de contact, adresa, localizare, parohia si alte detalii va stau la dispozitie pe acest site.

Descrierea: Ansamblul Manastirii Agafton este alcatuit din urmatoarele 6 obiective: Biserica "Pogorarea Sf. Duh" - datand din perioada 1840-1843; Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" - datand din anul 1747; 54 case (chilii) manastiresti - datand din secolele XVIII-XIX; 5 fantani; 2 anexe gospodaresti - datand din anul 1670; turnul clopotnita - datand din secolele XVIII-XIX. Manastirea Agafton a suferit interventii intre 2001-2004. In perioada 1729-1740 pustnicul Agafton (de la numele caruia provine si denumirea manastirii) a intemeiat aici o biserica de lemn, cu hramul "Sf. Voievozi", biserica care a fost confectionata din barne groase de stejar. Schitul intemeiat de Agafton a fost obste de calugari pana la inceputul secolului al XIX-lea, pentru ca mai apoi, prin anul 1814, in timpul mitropolitului Veniamin Costachi sa fie transformat in manastire de calugarite, "unde au stralucit prin evlavie fiicele si vaduvele boierilor de altadata, precum si toate acele fiice din popor ce au cautat o viata de liniste si reculegere", dupa cum relateaza autorul singurei monografii cunoscute a manastirii, Al. H. Simionescu. Biserica de lemn are forma de nava, cu un mic turn in forma octogonala deasupra naosului. Pictura bisericii este in fresca, fiind realizata de pictorul ieromonah Vartolomeu Dolhan in anul 1956. In jurul bisericutei se afla cimitirul calugaritelor si al calugarilor de demult. Aici se afla si mormintele celor trei matusi dupa mama ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia si Olimpiada Iurascu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareta a manastirii. Traditia povesteste ca de multe ori in copilaria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipotestiul sau natal pentru a-si vizita matusile. In decursul timpului, acest sfant lacas a cunoscut o ampla dezvoltare. Prin pozitia sa, manastirea a atras intotdeauna pe langa pelerinii care veneau pentru inchinare si ruga si o seama de personalitati cum ar fi: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu s.a. Manastirea era renumita prin atelierele sale manufacturiere, specific monahale: tesatorie covoare, broderie, croitorie, tricotaj etc. In anul desfiintarii (1959), aici vietuiau peste 300 calugarite care locuiau in case asemanatoare celor de la Manastirile Varatec si Agapia. Prin Decretul 410/1959, Manastirea Agafton a fost desfiintata abuziv. Aici a fost organizat, in baza Decretelor Dupa Revolutia din decembrie 1989, in luna martie 1991 Manastirea Agafton a fost reinfiintata, timp de mai multi ani Mitropolia Moldovei si Bucovinei judecandu-se cu autoritatile de stat pentru recuperarea drepturilor de proprietate. Astfel, prin Sentinta civila nr. 6341/28 octombrie 1994 a Judecatoriei Botosani si prin Decizia nr. 996/19 octombrie 1995 a Curtii de Apel Suceava, irevocabila, s-a restabilit si reactivat Manastirii Agafton dreptul de proprietate asupra terenurilor si casutelor (chiliilor) calugaritelor.